Calatorie in jurul unei boabe de CAFEA

Cea mai populara bautura a planetei, cu peste 400 de miliarde de cesti consummate in fiecare an, isi datoreaza celebritatea efervescentei unor… capre care, cu 12 secole in urma, au devorat boabele unui arbust oarecare . Astazi, acest obicei deconsum a devenit familiar pentru miliarde de oameni, majoritatea celebrandu-si ritualic aceasta delicioasa stare de permanenta dependent.

Calatorie in jurul unei boabe de CAFEA

Istorie cu parfum de cafea

Chiar daca Homer si unele vechi legende arabe fac referire explicita la o misterioasa bautura neagra si amara cu certe calitati de stimulare a starii de veghe, este aproape unanim acceptata teza descoperirii cafelei, pe baze de observare empirica, de catre un pastor etiopian, cam pe la 8 50 d.Hr.

Mai concret, un anume Kaldi (sau, dupa alta grafie, Khalid) a remarcat ca, in mod aparent straniu, caprele sale devin din cale-afara de jucause dupa ce mananca boabele rosiatice ale unui arbust oarecare ce crestea pe platourile inalte, specifice estului Africii. Caprarul a gustat el insusi boabele, constatand aceleasi efecte.
Binedispus excesiv, a comunicat si altora descoperirea sa, fapt pentru care arbustul de cafea a inceput sa fie cultivat intensiv in toate zonele locuite de arabi, care au rafinat progresiv procesul de consum, dupa ce au prajit si au fiert pudra astfel obtinuta. Rezultatul a fost potiunea magica numita qahwa, folosita mai intai de calugari si de alti clerici, care, cu ajutorul ei, puteau ramane treji in timpul indelungilor rugaciuni islamice din perioada Ramadanului.

Singura abatere de la versiunea oficiala a genezei cafelei o reprezinta povestea arabului yemenit Omar, care, izgonit in desert de tribul sau, a supravietuit mancand fructele fierte ale unui arbust necunoscut. Cum, in apropiere, se gasea orasul Meca, considerat sfant de catre mahomedani, faptul a fost considerat o minune, un semn divin.
Totusi, initial, unii lideri religiosi au acuzat cafeaua ca fiind un elixir necurat, ce confera puteri diavolesti, numai ca, sub presiunea consumului curent si in curs de extindere in randul castelor dominante, si-au modificat radical conceptia, binecuvantand „darul dumnezeiesc“. Similar, cateva secole mai tarziu, unii credinciosi italieni fanatici i-au cerut papei Clement al VII-lea sa interzica, prin edict, consumul cafelei, numai ca suveranul pontif a vrut mai intai sa deguste personal licoarea „demonica“, dupa care a conchis apoftegmatic: „Aceasta bautura este atat de delicioasa, incat ar fi un pacat sa-i lasam doar pe necredinciosi sa se bucure de ea!“

In anul 1511, s-a consumat ultima tentativa de opozitie administrativa oficiala, atunci cand Khair Beg, coruptul guvernator al Meccai, a incercat sa impuna o lege prin care consumul de cafea era interzis si aspru pedepsit, intrucat despotul oriental se temea ca, sub influenta euforica a cafelei, supusii sai s-ar fi putut rascula impotriva sa. Reclamat la sultan, acesta din urma a fost mai mult decat indignat, poruncind nici mai mult nici mai putin decat descapatanarea inamicului cafelei.

Pe filiera araba, bautura a devenit populara si la curtea otomana, prima cafenea – Kiva Han – deschizandu-se la Constantinopol in 1475. Curand, legea turceasca permitea unei femei sa divorteze de sotul ei daca acesta nu reusea sa-i furnizeze doza zilnica de cafea.

O lume de cafegii

Pe la 1600, navigatorii venetieni importa obiceiul, iar in 1654 Italia este deja impanzita cu cafenele. Aproape concomitent, in 1607, licoarea ajunge in Lumea Noua, capitanul John Smith (foto fundal), fondatorul Virginiei si al orasului Jamestown, devenind un pionier si in acest domeniu, ba chiar precedand metropola: la Londra, primele cafenele vor fi deschise abia in 1652.
Aici, la 1688, Edward Lloyd inaugureaza un astfel de local, frecventat indeosebi de comercianti si marinari. Pe fiecare ceasca de cafea erau inscriptionate initialele TIPS (To Insure Prompt Service), ceea ce a dus la niste inventii istorice: bacsisurile date chelnerilor – (tips), dar si notiunea de asigurare in sens modern – insurance. Nu e greu de ghicit, cafeneaua s-a transformat rapid in Lloyd’s, prima companie de asigurari din lume.

Sfarsitul secolului al XVII-lea aduce cu sine noi cafenele, la Paris (1672 – unul dintre primele cadouri pe care le primeste Ludovic al XIV-lea este un arbust de cafea), la Viena (1683 – dupa asediu, turcii, infranti, lasa in urma lor saci intregi cu boabe de cafea) sau la Amsterdam (foto fundal – din 1690, prin portul de aici incep sa se tranziteze cantitati impresionante de saci cu boabe aromate). Mai conservatori, nemtii intarzie cu prima lor cafenea berlineza pana in 1721.
Secolul al XVIII-lea inseamna, in paralel cu dezvoltarea consumului, cresterea direct proportionala a productiei de cafea. In 1723, ofiterul Gabriel de Clieu aduce in Martinica, una dintre coloniile franceze din Caraibe, primele plante de cafea, pe care le cultiva aici din inalta porunca regala. (Dupa jumatate de secol, plantatiile vor numara aproape doua milioane de arbusti.)

Patru ani mai tarziu, printr-un viclesug amoros facilitat de o amanta sus-pusa, un ofiter portughez „importa“ cafeaua in Brazilia, care se va dovedi un teren extrem de fertil, la propriu, pentru aceasta planta din ce in ce mai la moda atat in Europa, cat si in America. Deja, la 1763, numarul cafenelelor de dincoace si de dincolo de Ocean este estimat la circa 7.000, dintre care 2.000 numai in Italia (intre acestea, faimoasele Café Greco de la Roma si Café Florian de la Venetia).
Intre timp, nici celelalte puteri coloniale, sesizand amploarea fenomenului social care devenise cafeaua, nu stau cu mainile in san: olandezii incep cultivarea ei in Java si Batavia, iar englezii in Africa si in India. In timp, vor aparea un numar impresionant de soiuri, fiecare cu particularitatile sale, legate de aroma, buchet, aciditate si, evident, gust. In paralel, prelucrarea boabelor se diversifica, intr-un continuu efort de sofisticare a produsului final.
Astfel, ca prima etapa, boabele pot fi prelucrate la rece sau la cald, in mediu uscat sau umed, ba chiar sub jet de aburi. Ulterior, ele sunt prajite, iar pudra maronie astfel obtinuta poate fi fiarta in zeci de feluri. De asemenea, pudrele de la mai multe soiuri se pot combina in proportii felurite, marcile fiind apoi rebranduite dupa gustul, tot mai evoluat, al consumatorului final.

In plus, cafeaua nu mai este bauta simpla, „neagra“, ci cu felurite adaosuri, de la zahar la lapte si la toate derivatele sale, in special frisca. Prototipul primului espressor apare si el, pe la 1822, dar nu in Italia, ci in Franta. Ulterior, italienii vor duce, insa, la perfectiune noul procedeu de preparare a cafelei, ei construind, la inceputul secolului XX, primele fabrici care produc in serie asemenea masinarii, mai intai unele cu functionare manuala, apoi noi si noi generatii, automate.

Statele unite ale cafelei
Un nou avant al consumului se inregistreaza in Statele Unite, imediat dupa 1920, in urma declararii prohibitiei alcoolului. Curand, America ajunge sa importe 70% din productia globala, iar, in al doilea Razboi Mondial, soldatii sai sunt primii care au inclusa cafeaua in ratia de zi cu zi. Licoarea nu mai era de mult un lux, ci o necesitate cotidiana, pe care nu o mai putea ignora nimeni…
In vremurile noastre, in SUA, unde reteaua de localuri Starbucks a devenit un fenomen socio-cultural national, cafeaua reprezinta deja o afacere de mai multe miliarde de dolari pe an, iar la nivel mondial cifra, se pare, se tripleaza. Numai Brazilia produce anual in jur de 1.500.000 tone, exportand mai bine de 90% din recolta. Alti producatori reprezentativi – conform www.coffeeresearch.org – sunt Columbia (600.000 tone/an), Indonezia (480.000 tone/an), Mexic (370.000 tone/an), Uganda (240.000 tone/an) dar si „tara-mama“, Etiopia (200.000 tone/an).

In functie de conditiile climatice, totalul mondial anual duce cam spre 5.400.000 de tone, insa mai importanta decat cantitatea raman calitatea si unele particularitati legate de gust, miros, aroma ori aciditate. De aceea, tari cu productii ceva mai mici, cum ar fi Costa Rica, Nicaragua, Republica Dominicana, Kenya sau chiar Malawi ofera boabe care au mai mult succes decat cele din Brazilia, de pilda.
In aceste conditii, se poate vorbi despre existenta a doua piete: una de larg consum, dominata de produsele in serie, standardizate, ale multinationalelor, si o alta, paralela, extrem de nisata, rezervata cunoscatorilor si alimentata de firme mai mici, insa specializate in produse de calitate ridicata (asa-numitele selectii de cafea, al caror pret poate fi si de 10-20 de ori mai mare decat al pungii clasice cu cafea macinata pe care o gasesti in orice supermarket).
Costul final este dependent de fluctuatiile bursei, unde pretul unciei de cafea aproape ca s-a dublat din 2003 pana azi, ajungand la o medie de aproape 0,9 USD. In ciuda cresterii preturilor, exportul nu a stagnat, in luna iunie 2005 – conform datelor anuntate de International Coffee Organization (www.ico.org) – fiind tranzactionate circa 450.000 de tone (mai exact, 7.655.868 de saci, un sac cantarind 60 de kilograme).
Dintre acestea, cam 75 de procente sunt reprezentate de cafeaua de tip Arabica (un continut mai mic de cafeina si un plus de aroma; planta creste la altitudini mari, in special in Brazilia, Africa de Est si Caraibe, si are nevoie de sase pana la noua luni ca sa se maturizeze), iar restul de 25% de cea de tip Robusta (cultivata la altitudini mai mici, mai apropiate de nivelul marii, in Africa de Vest si Asia de Sud-Est, avand continut dublu de cafeina si fiind considerata de calitate inferioara).

Cultivarea arborelui de cafea

Cele mai favorabile conditii pentru cultivarea cafelei exista in solurile de origine vulcanica si bogate in azot. Conditiile optime de climat sunt cele care exista la tropice, unde temperatura ramane intre 15 – 25°C.Vantul, gheata, gerul, chiar si caldura excesiva distrug planta. Ploile abundente, alternand cu perioade de vreme secetoasa, contribuie la dezvoltarea arborelui de cafea in cele mai bune conditii.

Semintele se pun sa germineze in rasadnite corespunzatoare, dupa 6 – 8 saptamani incep sa rasara din pamant tulpini, care curand incep sa produca frunze. Dupa un an, atunci cand plantele au inaltimea de 30 – 50 centimetri, ele se transplanteaza pe plantatii permanente. Dupa ce infloresc prima data (al doilea an pentru specia Robusta si al treilea an pentru specia Arabica), plantele incep sa dea roade, primele recolte obtinandu-se dupa al patrulea sau chiar al cincilea an de la plantare . Anual se obtine o productie de aproximativ 700 – 800 g de cafea pentru fiecare arbore, timp de 15 pana la 20 de ani.

Tipuri de cafea

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie – albastruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu – galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

Degustarea cafelei

În cele din urmă, degustarea are ca scop compararea şi contrastarea diverselor cafele. Când degustaţi doar un tip de cafea, este foarte greu deoarece nu aveţi cu ce să o comparaţi. Dar dacă încercaţi două sau trei cafele, puteţi să le comparaţi nu numai din punct de vedere al preferinţei dumneavoastră, dar şi în termeni de aromă, aciditate, consistenţă şi savoare. Avem un sfat: când degustaţi mai multe cafele, degustaţă-le mai întâi pe cele mai uşoare, trecând treptat la tipuri de cafea mai puternice.

Aromă

Aroma este primul indiciu care vă poate indica ce cafea degustaţi. De fapt, o mare parte a gustului se datorează de fapt simţului olfactiv – de aceea cafeaua poate mirosi atât de sublim şi avea un gust atât de plin.

Aciditate

În termeni de degustare a cafelei, acesta nu înseamnă acru sau amar. Aciditate înseamnă capacitatea cafelei de a fi înviorătoare, tonică, şi de a avea proprietatea de a vă spăla palatul gurii şi intensitatea ei poate varia de la redusă până la ridicată. Pentru a înţelege exact la ce ne referim, gândiţi-vă la totalitatea gamei de la apă plată până la apă minerală. O cafea latino-americană, de exemplu Colombia Nariño Supremo, este foarte revigorantă, de aceea spunem că are o aciditagte ridicată. pe de altă parte, o cafea ca Sulawesi este catifelată şi discretă – are o aciditate redusă.

Consistenţă

Aceasta reprezintă greutatea sau grosimea cafelei pe limbă şi poate varia de la consistenţă uşoară până la o cafea consistentă. Pentru a vă face o idee, noi adesea folosim termenul “siropoasă” pentru a descrie o cafea consistentă, aşa cum este Sumatra.

Savoare

Aceasta este îmbinarea tuturor caracteristicilor aromei, acidităţii şi consistenţei, creând o imagine de ansamblu. Savoarea cafelei vă aminteşte de ceva anume? De exemplu, de cele mai multe ori când bem cafea Kenya ne reaminteşte de gustul grapefrutului. Este doar aromă subtilă de citrice care o însoţeşte, şi când spunem asta, nu spunem că Kenya ar avea aromă de grapefrut – gustul este tot cel de cafea. Există multe moduri diferite de a descrie savoarea cafelei, la fel ca pentru descrierea zăpezii.

PIATA CAFELEI

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare.
In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.
In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

Cafeaua in Europa
Comerciantii venetieni au adus cafeaua in Europa in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683, iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720. Odata ajunsa in Europa, aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvantat cafeaua declarand-o bautura crestineasca.

CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA

Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea.
TENDINTE

Studiul a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varsta luata in calcul.
83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).
Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si 12.8% consuma cafea instant.
Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri (sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare.
Daca, cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.
Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani).
Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.
In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%).
Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).
Cafeaua – fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino – este preferata fie medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.
18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.
Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte grupe de persoane.

Care este misterul acestei bauturi?
Analiza biochimica ne ofera un raspuns partial.Fructul verde contine: protide 5-14%, lipide 12-14%, glucide 6-7%, minerale (sodiu, potasiu, magneziu, fosfor, calciu, fier ) 4-5%, vitamine, acizi organici, alcaloizi (cafeina 1-2%). In cafeaua prajita apar substante aromatice si elemente toxice complexe. Bautura preparata nu mai contine decat oligoelementele, vitamina PP, cafeina si substantele toxice. Efectele bune sau rele ale cafelei asupra organismului se datoreaza in special cafeinei:
* La nivelul scoartei cerebrale realizeaza optimizarea functiilor psihice si senzoriale iar la nivelul bulbului stimuleaza centrii respiratori (creste amplitudinea si calitatea respiratiei). Un studiu efectuat in SUA pe 48.000 indivizi sustine rolul cafeinei in prevenirea bolii Parkinson.
* Stimuleaza functia contractila a miocardului, creste ritmul si debitul cardiac . Determina vasoconstrictie periferica si cresterea presiunii arteriale.
* Stimuleaza secretia gastrica si peristaltismul intestinal. Previne formarea de calculi biliari, prin stimularea contractilitatii biliare si scaderea cristalelor de colesterol din bila (Leitzmann )
* Previne litiaza renala prin cresterea diurezei
* studii recente sugereaza un efect de prevenire al diabetului zaharat de tip 2 , dar la cantitati mari de cafea (peste 7 cesti pe zi)
Majoritatea acestor efecte benefice se instaleaza la un consum moderat de cafea (30-200 mg/zi) , de catre un organism in plina stare de sanatate. In caz de epuizare fizica, psihica, stare de boala sau consum exagerat, cafeaua devine un factor nociv :
* Deregleaza metabolismul lipidic ( creste LDL-colesterolul )- risc pentru cardiopatia ischemica si ateroscleroza (cu formele severe:infarct miocardic si accident vascular cerebral). Cafeina are efect aritmogen si hipertensiv.
* Are efect hepatotoxic (cresterea transaminazelor in cazul consumului exagerat) poate declansa colici biliare si renale.
* Este un factor ulcerogen important (prin stimularea prelungita a secretiei gastrice si favorizarea infectiei cu Helicobacter pylori )
* Decompenseaza afectiuni psihice (anxietatea , depresia , psihozele)
Considerata antidotul oboselii si un aliat in combaterea stresului, cafeaua este un prieten care “triseaza cand nu-l cunosti cu adevarat”(C.Stavros )
Efectul cumulat in timp asupra psihicului este devastator: creaza dependenta psihica,fizica si toleranta (cresterea treptata a dozei). Consumul abuziv (de peste 500 mg cafeina/zi adica peste 4 cani) determina intoxicatie (cafeinism):neliniste, insomnie, agitatie psihomotorie , semne cardiovasculare.

Noua motive pentru care prea multa cafea dauneaza sanatatii

Prea multa cafea dauneaza inimii, stomacului si ne deshidrateaza

Daca despre unele alimente sau bauturi se vorbeste mai tot timpul de rau, despre cafea nu se poate spune acelasi lucru. Toata lumea o lauda pentru efectele ei benefice asupra organismului. Nu uitati insa ca ce este prea mult strica! Daca beti mai mult de 2 cesti pe zi, cafeaua se poate transforma in “otrava”, afectand dintii, inima, stomacul si provocand o deshidratare puternica a organismului.

1. Provoaca dependenta. Cafeina este cel mai folosit drog din lume, cu efecte benigne.
Organismul nostru se obisnuieste foarte repede cu ea, iara daca va hotarati brusc sa renuntati la cele cateva cesti pe zi, va veti alege cu dureri de cap, stari de nervozitate si lipsa de concentrare. Nu va faceti griji insa, aceste simptome vor disparea in cateva zile.
2. Desi s-a dus vestea ca o ceasca doua de cafea ne fereste de cancer, se vorbeste prea putin despre continutul de substante cancerigene al cafelei. Cafeaua contine nu mai putin de 19 substante cancerigene. S-a demonstrat deja: cei care beau cafea pe stomacul gol risca sa se imbolnaveasca de cancer de pancreas, vezica urinara, prostata, san si colon.
3. Ingreuneaza munca inimii. Cafeina creste nivelul hormonilor stresului: adrenalina si cortizonul. Acestia sunt numai doi ei, care fac ca inima sa bata cu putere si sa creasca tensiunea arteriala. Cei care beau cateva cani de cafea pe zi risca sa se aleaga cu boli cardiovasculare.
4. Cafeina este interzisa femeilor gravide pentru ca ficatul bebelusului nu poate metaboliza cafeina, iar aceasta substanta ramane in organism si il tine treaz perioada mari de timp. Un nou studiu al unor cercetatori americani revela faptul ca gravidele care consuma peste 200 mg de cafeina pe zi prezinta risc dublu de pierdere a sarcinii sau de a naste prematur, fata de cele care nu beau cafea deloc.
5. Multe din chimicalele prezente in cafea pot irita stomacul sensibil. In cel mai fericit caz ne poate creste aciditatea, in cel mai rau, ne alegem cu boli digestive grave.
6. Cafeaua ne deshidrateaza, iar prin urinarea frecventa pierdem o multime de vitamine si minerale. Daca beti mai mult de doua cesti, pentru fiecare in plus se recomanda suplimentar patru cesti de apa.
7. Prea multa cafea ne secatuieste de calciu. Nu numai ca-l face sa dispara din oase, dar nici nu-i permite sa se depuna. Din aceasta cauza, femeile aflate la menopauza, bautoare de cafea, risca sa sufere de osteoporoza.
8. Cei care beau multa cafea nu se confrunta numai cu lipsa de calciu, ci si cu cea de fier. Pentru persoanele care sufera de anemie, se recomanda sa-si bea cafeaua cu o ora inainte de masa. Daca o beau dupa, aceasta impiedica absorbtia fierului.
9. Cafeaua ingalbeneste dintii si produce carii. De aceea, stomatologii recomanda sa ne spalam pe dinti dupa fiecare ceasca bauta si sa evitam pe cat posibil bauturile care contin cafeina.

Coffee medley. Top 5 Muzica

1. Johan Sebastian Bach- Die Kaffee Kantae(1732, contine aria Ce dulce-i gustul cafelei! Mai dulce decat o mie de saruturi…)

2. Red Hot Chili Peppers- Coffee shop, 1996

3. The cranberries-Wake up and smell de coffee, 2001

4. Henry Rollins- Black coffee blues, 1997

5. Carly Simon- Clouds in my Coffee, 1995

Coffee Books. Top 5 Carte

1. Gregory Dicum, Nina Luttinger- The coffee book. Anatomy of an Industry

2. Mark Pendergrast- Uncommon Grounds: History of coffe and how it transformed our world

3. Stewart Lee Allen- The Devil`s Cup: A history of the world according to coffee

4. Kevin knox- Coffe Basics

5. Timothy James Castle- Perfect Cup: A Coffee Lover`s Guide

AOL nu vrea sa lase Yahoo pe mana Microsoft

Compania americana de internet AOL a devenit ultima fima care a avut discutii cu Yahoo in vederea unei posibile afaceri pentru a contracara oferta Microsoft, spune un raport.

“Doar AOL a avut discutii cu reprezentantii Yahoo pentru a stabili daca afacerea functioneaza”, relateaza un consultant de la Time Warner , pentru Warner Sunday Telegraph.

Microsoft a avut o oferta de cumparare Yahoo, de aproximativ 40 de milioane de euro.

AOL vrea neaparat sa fie firma care ajuta Yahoo sa nu cada in “ghearele” Microsoft.

Sapatamana trecuta compania News Corporation detinuta de Rupert Murdoch declara ca e interesata ca firmele sale online (care includ MySpace) sa fuzioneze cu Yahoo.

Consiliul de conducere al Yahoo a stabilit ca oferta de 31 de dolari pe actiune “subevalua masiv” compania si de aceea a respins oferta Microsoft. S-a considerat ca aceasta oferta depreciaza brandul, audienta, investitiile in platforma de advertising si urmatoarele proiecte de dezvoltare, fluxul de bani cash si potentialele venituri.

Intr-un reportaj special, un influent investitor al Microsoft se adresa catre gigantul software sa lase deoparte oferta catre Yahoo.

Robert Olstein, manager de investitii care detine un milion de actiuni Microsoft, a cerut companiei sa nu mareasca oferta catre Yahoo. El crede, ca si alti investitori ca, achizitionarea Yahoo ar perturba activitatea Microsoft.

Actiunile Microsoft au scazut 10% de cand a fost facuta oferta, scazand la 35 de dolari pe actiune. Microsoft vrea sa fuzioneze cu Yahoo pentru a-si creste prezenta online si a deveni un competitor de temut pentru Google. (BBC)

REACŢII INTERNAŢIONALE DUPĂ PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI STATULUI KOSOVO

Abhazia şi Osetia de Sud, două regiuni separatiste din Georgia, au anunţat, duminică, că şi ele vor cere Rusiei şi ONU recunoaşterea independenţei lor. În acelaşi timp, Consiliul de Securitate al ONU a decis să se reunească de urgenţă duminică seară pentru a discuta evoluţiile din Kosovo. Şedinţa a fost convocată la solicitarea formulată de Rusia imediat după ce parlamentul de la Pristina a declarat unilateral independenţa Kosovo.

Şeful statului sârb Boris Tadic a îndemnat duminică la calm şi a dat asigurări, că ţara sa va lua toate măsurile necesare pentru a anula desprinderea Kosovo de Serbia. El a declarat că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa provinciei. Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, aflat la Ierusalim, a salutat proclamarea independenţei Kosovo de către parlamentul de la Pristina. „Urez succes Kosovo. Este un succes al comunităţii internaţionale şi al Europei”, a spus şeful diplomaţiei franceze, care se află într-o vizită de două zile în Israel şi teritoriile autonome palestiniene.

Statele Unite au luat act de desfăşurarea evenimentelor de la Priştina şi îndeamnă la calm a anunţat departamentul de Stat, printr-un comunicat. Germania de asemenea face apel la calm şi la moderaţie o dată cu proclamarea independenţei Kosovo.

Albania a salutat proclamarea independenţei Kosovo, în vreme ce Marea Britanie a declarat că proclamarea independenţei este o evoluţie importantă, pe tema căreia va face o declaraţie la reuniunea miniştrilor de Externe de la Bruxelles, de luni.

Statele Unite şi Marea Britanie, alaturi de alte 100 de state, au anunţat că vor recunoaşte independenţa Kosovo.

Reacţia partidelor politice din România

Politicienii români privesc diferit independenţa Kosovo. Singurii care cred că România ar trebui să recunoască acestă decizie sunt reprezentanţii UDMR, iar membrii Consiliului Naţional Secuiesc au declarat că indiferent de situaţia din Kosovo, ei doresc să obţină autonomia printr-o lege organică în Parlament. Celelalte partide susţin că independeţa este o chestiune sensibilă şi că există pericolul unui precedent, deloc favorabil statelor din Balcani. Liderul PSD, Mircea Geoană, consideră că această decizie ar putea afecta stabilitatea zonei balcanice. Preşedintele Partidului Conservator, Daniela Popa a declarat că există mai multe motive pentru care România nu trebuie să accepte independenţa Kosovo. Şi reprezentanţii PRM împărtăşesc aceeaşi opinie. Vicepreşedintele PNL, Puiu Haşotti a refuzat să comenteze această situaţie. Liberalul susţine că România a exprimat deja o poziţie oficială.

Antena 3

Viaţa bate filmul! Dean Morgan şi Mary-Louise Parker se căsătoresc

Actorii ajung de multe ori să confunde rolurile pe care le joacă în filme şi seriale cu viaţa lor de zi cu zi. Pentru Jeffrey Dean Morgan şi Mary-Louise Parker, producţia „Weeds”, în care au interpretat rolurile de soţ şi soţie, a însemnat practic înfiriparea unei iubiri puternice între ei.

În realitate, dragostea lor a fost cu năbădăi, s-au certat, s-au împăcat, dar în final se pare că tot împreună vor să rămână. Mai mult decât atât, artiştii le-au mărturisit prietenilor apropiaţi intenţiile lor de căsătorie.

Prima dată şi-au făcut apariţa drept cuplu în 2006, în iunie 2007 au anunţat că s-au despărţit pentru ca în decembrie anul trecut să reînnoade idila.

Însă viaţa lui Mary-Louise nu se rezumă doar la partenerul ei de 41 de ani. Actriţa de 43 de ani are un băiat, pe William, din relaţia ei cu actorul Billy Crudup, şi o fetiţă adoptată din Africa.

http://www.antena3.ro/vdt

Un nou premiu pentru cinematografia romaneasca

Scurtmetrajul romanesc “O zi buna de plaja”, premiat cu Ursul de Aur la Berlin

Filmul romanesc “O zi buna de plaja” de Bogdan Mustata a primit Ursul de Aur, cel mai important premiu pentru scurtmetraj al celei de-a 58-a editii a Festivalului de Film de la Berlin, relateaza NewsIn.

Filmul de 10 minute, realizat dupa un scenariu de Catalin Mitulescu, ii are in centru pe trei tineri delincventi care sechestreaza un sofer de duba si o prostituata si-i duc pe o plaja. Actorii au fost luati dintr-o inchisoare de minori si respectiv din centre de plasament din Bucuresti.

Juriul competitiei de scurtmetraje de la Berlinala au ales filmul lui Mustata dintre cele 11 care au concurat pentru Ursul de Aur si Ursul de Argint, alese la randul lor dintre 29 de scurtmetraje inscrise in festival. Printre cele 29 s-a numarat si un alt film romanesc, “Tarziu” de Paul Negoescu, care nu a fost insa eligibil pentru premiu.

Ursul de Argint a fost acordat scurtmetrajului “Udedh bun” al regizorului indian Siddharth Sinha, premiul UIP a revenit peliculei “Frankie” de Darren Thornton din Irlanda, iar DAAD Short Film Prize, filmului “B teme” de Olga Popova din Rusia.
Sursa: NewsIn

Orezul pune la punct cancerul

SEMNAL ● Fibrele alimentare contribuie la detoxifierea organismului
Fibrele alimentare din orezul integral reduc riscul de apariţie a cancerului. Iar glucidele, magneziul şi vitaminele din grupul B conferă orezului integral proprietăţi tonice.

Orezul brun sau integral se remarcă prin conţinutul ridicat de vitamine din grupul B, care previn tulburările nervoase şi contribuie la transformarea glucozei în energie. De asemenea, orezul integral este superior orezului alb, deoarece conţine mai mult potasiu, fosfor, magneziu. În 100 g orez integral se găsesc 99 mg potasiu, 43 mg magneziu, 120 mg fosfor, 0,14 mg vitamina B1, 1,3 mg vitamina B3. Prin rafinare, o mare parte dintre vitamine şi minerale sunt eliminate. În consecinţă, 100 g orez alb furnizează doar 54 mg potasiu, 11 mg magneziu, 54 mg fosfor, 1 mg vitamina B3. Vitamina B1 dispare prin rafinare, de aceea orezul alb nu mai conţine deloc acest element valoros.

COLESTEROL. Un alt atu al orezului integral sunt fibrele alimentare – 5 g fibre/100 g faţă de doar 1 g în cazul celui alb. Acest aliment este indicat persoanelor care suferă de hipercolesterolemie, contribuind la scăderea colesterolului. “În acelaşi timp, în orez se găseşte o substanţă – orizanol – cu proprietăţi hipocolesterolemiante. Această substanţă reduce sinteza şi absorbţia grăsimilor. Orezul este unul dintre puţine alimente care nu conţin sare în mod natural. Din acest motiv, trebuie inclus în regimul alimentar al hipertensivilor. Orezul presupune şi un aport important de potasiu, care contribuie la normalizarea activităţii cardiace şi menţinerea echilibrului apei în organism”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

FIBRE. Chinezii spun că orezul este un aliment cald pentru stomac, fiind indicat mai ales când stomacul este iritat, deoarece este digerat şi asimilat foarte rapid. Acţiunea anticancerigenă reprezintă un alt avantaj al orezului integral, comparativ cu cel alb. Fibrele alimentare din orezul integral accelerează tranzitul intestinal, absorb substanţele toxice şi le elimină, reducând riscul de apariţie a cancerului de colon. Mai mult, orezul integral conţine tricină, substanţă cu efect anticancerigen dovedit.

Glucide

100 g orez integral conţin 32 g glucide cu absorbţie lentă. Glucidele favorizează eliberarea în organism a serotoninei, substanţă care dă senzaţia de bine a organismului şi menţine în stare de activitate şi vigilenţă cortexul. Datorită glucidelor, vitaminelor din grupul B şi magneziului, nutriţioniştii încadrează orezul integral în categoria alimentelor care reduc stresul. De asemenea, o porţie de orez ne poate ajuta să ne recăpătăm forţele imediat, pentru că acest aliment se asimilează foarte repede. În ceea ce priveşte alimentele cu care se poate combina orezul, nutriţioniştii spun că putem mânca din când în când o friptură slabă la grătar cu o garnitură de orez. Dacă ţinem la silueta noastră în nici un caz nu avem voie să mâncăm pâine cu orez.

www.jurnalul.ro

Arcelor Mittal recruteaza ingineri pentru unitatile grupului din intreaga lume

Grupul Arcelor Mittal a inceput, in Romania, un program de recrutare a tinerilor absolventi ai facultatilor de inginerie din cadrul principalelor centre universitare din tara, a anuntat astazi compania.

“Compania cauta ingineri specializati in mecanica, electronica, metalurgie, stiintele materialelor, automatizari si minerit, absolventi de universitati cu renume din Romania, cu disponibilitate de a calatori si a se stabili temporar in strainatate si cunostinte temeinice a minimum doua limbi straine”, se arata intr-un comunicat al companiei.

Grupul ArcelorMittal detine in Romania patru combinate, la Hunedoara, Iasi, Galati si Roman, precum si operatorul portuar Romportmet Galati.

Tun imobiliar de 200 milioane euro prin referendum

ÎNŞELÅCIUNE ●Referendumul, pretextul unei afaceri uriaşe de 200 de milioane de euro
Referendumul de la Snagov cu privire la construirea unei piste de Formula 3 pe islazul comunal a fost doar un banal exerciţiu publicitar şi o formă de girare in corpore a unor megaafaceri imobiliare ale căror iţe le stăpâneşte chiar primarul Apostol Muşat. Prin această manevră, de o legalitate îndoielnică, s-a deschis de fapt o bursă imobiliară, care la prima strigare le va băga în buzunar 200 de milioane de euro actorilor care au interpretat pentru dumneavoastră scena referendumului de larg interes public.

Fără să ţină cont de legi, Primăria Snagov s-a oferit să dea pe mâna unui SRL o afacere de peste 200 de milioane de euro. Cel puţin, aşa se înţelege la o primă citire ştirea că, la Snagov, South Pacific Group va primi în concesiune teren pe islazul comunei pentru a construi o pistă de raliu şi un complex comercial. Adevărul este unul mult mai… bănos, pentru cei care folosesc legea şi proprietatea publică drept mijloace de îmbogăţire. Acest referendum a fost de fapt portiţa legală necesară pentru aducerea în intravilanul localităţii a terenurilor unei mari afaceri imobiliare.

PROCENTUL DE MILIOANE DE EURO. La Snagov, punerea în posesie a locuitorilor cu proprietăţile confiscate de regimul comunist a întâmpinat problema suprafeţelor insuficiente: o bună parte din terenul comunei fusese înglobată în suprafaţa administrată de către Ferma Vlăsia. Terenul avut la dispoziţie de autorităţi pentru reconstituirea proprietăţilor era prea puţin. S-a făcut un compromis. Fiecare solicitare de împroprietărire a fost soluţionată parţial: petenţii aveau să primească terenurile în proporţie de 88%, restul de 12% fiind promis pentru momentul la care va fi găsită o soluţie.

Situaţia a trenat vreme îndelungată, dar s-a rezolvat până la urmă, în 2007, printr-o decizie judecătorească. Fosta fermă a Gospodăriei de Partid Vlăsia a fost obligată să cedeze comunei Snagov terenurile necesare pentru restituirea integrală a terenurilor – 220 de hectare.

Ştirea că a venit vremea ca oamenii să-şi primească cele 12 procente din terenuri nu s-a confirmat însă oficial, ba chiar a fost înlocuită de o altă informaţie: terenurile care rămăseseră de restituit se vor transforma în acţiuni la Fondul Proprietatea. În toată această confuzie, în comună au apărut repede speculatori care s-au oferit să cumpere drepturile de împroprietărire la un preţ modic, mai întâi, de 0,8 euro pe metru pătrat, dar piaţa neagră a evoluat repede, în scurt timp. Terenul a ajuns să se vândă chiar şi cu 30 de euro/mp. Interesul cumpărătorilor pentru acest teren a fost ridicat datorită apariţiei Autostrăzii Bucureşti – Braşov chiar la marginea Fermei Vlăsia.

Informaţiile confuze, dar şi preţurile oferite, ademenitoare pentru localnici, au fost baza unei afaceri de mare succes. “Primăria a lucrat în ultimul an numai pentru cei care au vândut astfel de proprietăţi‘‘, ne-a declarat unul dintre localnici, mai slobod la gură. Un angajat al primăriei ne-a recunoscut, de altfel, că cel puţin jumătate dintre cei 1.000 de localnici îndreptăţiţi la terenuri din suprafaţa stăpânită până de curând de Ferma Vlăsiei şi-au scos adeverinţe care să le ateste această calitate. Adeverinţele sunt singurul indiciu oficial al tranzacţiilor cu acele terenuri, pentru că în lipsa titlurilor de proprietate, vânzarea ia forma juridică a unor înţelegeri notariale de împuternicire totală a celui care pune banii jos.

PÅMÅNTUL FÅGÅDUINŢEI. Care este legătura între referendumul de la Snagov şi bişniţa cu terenurile pe care trebuie să le primească localnicii? Pentru a înţelege, un necunoscător al geografiei locului trebuie să se deplaseze la faţa locului. Accesul se face pe Strada Codrii Vlăsiei, denumită nu întâmplător aşa. Drumul, acum bătut de utilajele Euroconstruct – firmă din constelaţia Golden Blitz, a unor apropiaţi ai preşedintelui Traian Băsescu – se afundă într-o pădure. La prima vedere. Pentru că, după doar un kilometru, peisajul se luminează, dezvăluind un adevărat paradis. În mijlocul pădurilor se arată o câmpie înconjurată de cetatea verde, populată de câteva căsuţe ale foştilor lucrători ai Fermei şi în care se poate pătrunde doar prin înşelarea vigilenţei paznicilor care au sarcină să ţină lumânarea Complexului Agrozootehnic Vlăsia. Acest paradis, aflat la limita suprafeţei administrative a comunei Snagov, este învecinat cu localităţile Vlăsia şi Gruiu. În mijlocul raiului de o linişte asurzitoare se munceşte la viitoarea autostradă, iar munţii de pietriş pe lângă care se înconvoaie drumul de maşină sunt prima dovadă de viaţă a viitorului nod al autostrăzii, astfel că accesul rutier va fi, peste câţiva anişori, unul de vis – departe de aglomeraţia de pe DN1 Bucureşti – Ploieşti şi de drumurile proaste ale comunei Snagov.

Toată această câmpie se împarte administrativ în trei mari tarlale: Ferma Vlăsiei, 450 hectare (din care jumătate redevin proprietatea snagovenilor), islazul Snagov, 56 hectare, dar şi Groapa Porcului – o suprafaţă stăpânită tot de snagoveni, dar care, din cauza depărtării şi a accesului dificil, a fost vândută de proprietarii de drept în urmă cu câţiva ani către băiatul actualului primar, Bogdan Muşat, şi către alţi apropiaţi ai acestuia, la doar 2 euro/mp.

NU NE ÎNVAŢå EL POPORUL. “Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din islazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?‘‘ La această întrebare au fost invitaţi să răspundă cu “Da‘‘ sau “Nu‘‘ snagovenii la referendum. Nici o vorbă despre destinaţia viitoare a islazului. De altfel, la o primă lecturare a proiectului Grand Prix One prezentat de South Pacific Group se poate observa că suprafaţa necesară este de doar 22,7 ha şi nu de 56 ha, cât are islazul Snagov.

Referendumul nu a fost decât primul pas al unei mari afaceri. Şantierul autostrăzii şi anunţul transformării islazului în teren de investiţii a dublat, practic, deja preţul terenului de acolo. Un calcul sumar ne spune că proprietarii de terenuri de acolo au deja un profit de peste 200 de milioane de euro.

www.jurnalul.ro

Iubitul lui Scarlett Johansson: Aş fi vrut o aventură cu Julia Roberts

Ryan Reynolds trăieşte de câteva luni o poveste de dragoste cu una din cele mai frumoase femei ale lumii, Scarlett Johansson, dar asta nu îl împiediă să viseze cu ochii deschişi la alte actriţe.
Încă din anii copilăriei în gândurile starului din filme precum „Just Friends” sau „Foolproof” şi-a făcut loc Julia Roberts.

Se înţelege astfel de la sine entuziasmul actorului la aflarea veştii că a primit un rol alături de vedeta din „Frumuşica”. Ryan a sperat că toate visele sale din adolescenţă vor deveni realitate, dar nu a fost aşa. În filmul „Fireflies in the Garden”, Julia nu îi este iubită, aşa cum se gândea actorul, ci mamă. „Am fost atât de entuziasmat până în momentul în care am aflat că scenele în care joc alături de ea sunt cele în care îi dă viaţă mamei personajului meu”, s-a plâns Reynolds. „Mi-am zis ceva de genul: «Nu puteam să trăim o aventură?» Este atât de trist. Trebuie să spun tuturor prietenilor mei că joc alături de Julia Roberts cea bătrână”, a adăugat starul.

Indiferent de rolul pe care îl joacă, actriţa în vârstă de 40 de ani i-a lăsat o impresie plăcută lui Ryan. „Este un simbol pentru un motiv întemeiat. Felul în care ea munceşte este atât de lin. Pare că nu depune niciun efort. Este o doamnă elegantă”, şi-a lăudat actorul colega de breaslă. „Fireflies in the Garden” va avea lansarea mai târziu anul acesta. Până atunci, iubitul lui Scarlett Johansson este ocupat cu promovarea comediei romatice „Definitely, Maybe”.

http://www.antena3.ro/vdt

CINE SUNT “PĂSĂRICILE” CARE “CIRIPESC” INFORMAŢII POLITICIENILOR?

Săptămâna aceasta, liderul PSD, Mircea Geoană, şi-a permis să arunce pe piaţă o informaţie bombă. El a anunţat că, nici mai mult, nici mai puţin, preşedintele Traian Băsescu şi-ar pregăti demisia, pentru a ajuta PD-L în cazul alegerilor anticipate. Întrebat de ziarişti de unde ştie de acest lucru, Geoană a spus: “Mi-a şoptit o păsărică.” Acestea sunt faptele. De aici intervin scenariile: mai mulţi jurnalişti şi politicieni au început să comenteze ideea lansată de Geoană. Au existat mai multe voci care au susţinut că ştiu cine e “păsărica” ce-i şopteşte lucruri atât de interesante lui Mircea Geoană. Astfel, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu nu ezită să spună sec: “Păsărica sunt eu!“, pe când jurnalistul Cristian Şuţu identifică locaţia păsăricii pe holurile palatului Cotroceni.

Nu e prima dată când pe piaţă sunt aruncate declaraţii fără acoperire, având ca sursă secretă o “păsărică”. Adică, în traducere, o sursă necunoscută, sau puţin credibilă. Sunt notorii astfel scandalurile “Firul roşu” şi “Închisorile CIA din România”. Poveşti care, pe lângă o posibilă doză de adevăr, conţin elemente de manipulare scoase parcă dintr-un manual de profil.

POSIBILE “PĂSĂRICI”

Deci. Cine ar putea fi “păsăricile” care “ciripesc” informaţii politicienilor?

1. Jurnaliştii. Mai exact, “Baloanele de săpun” aruncate pe piaţă de aceştia. Această teorie a fost folosită deseori de mass-media. Practic, se aruncă pe piaţă ca sigură o informaţie inventată, dar plauzibilă. Actorii implicaţi încep să-şi dea cu părerea. De la o invenţie, se ajunge la frânturi de adevăr rostite cu jumătate de gură. Oricum, scandalul rămâne în memoria opiniei publice, o parte a celor implicaţi fiind pe vecie etichetaţi, chiar dacă nu se va şti niciodată adevărata lor implicare în întreaga poveste. La noi, în ultima vreme, fostul jurnalist Dan Andronic se ocupă pe blogul său cu astfel de scenarii. Ultimul arucat pe piaţă este cel privind vânzarea clubului Rapid către Sorin Ovidiu Vântu. Andronic nu a avut nici o informaţie, doar un scenariu plauzibil. L-a aruncat pe piaţă. O parte a presei a luat informaţia drept una credibilă. Mai mult, un ziar de sport a publicat un presupus interviu de două rânduri cu Sorin Ovidiu Vântu care confirma informaţia. Ulterior, Vântu a negat vehement toată afacerea, iar subiectul s-a stins. Oricum, cea mai mare parte a opiniei publice a rămas cu impresia că Vântu e cu siguranţă interesat de clubul Rapid. Ceea ce, până la urmă, poate fi chiar adevărat…

2. Serviciile secrete. Mulţi ofiţeri sunt folosiţi pe post de “păsărici”. Astfel, ei transmit diverselor surse, de regulă oameni politici sau jurnalişti, mai multe seturi de informaţii. Multe dintre ele, credibile, tocmai pentru a câştiga încrederea acestora. După câteva informaţii care s-au dovedit exacte, “păsăricile” din sistem “ciripesc” o informaţie inventată. Scopul? Crearea unei diversiuni într-o anumită zonă, pe o anumită temă dată. Conferinţele de presă ale anumitor politicieni sunt pline de astfel de declaraţii preluate de la “păsărici”. Excelează în acest caz preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.

3. Politicienii. De multe ori, chiar politicienii aruncă pe piaţă subiecte inventate. De regulă, pentru a muta discuţia pe alte teme politice care îi pun în dezavantaj pe adversari. Un astfel de caz ar putea fi subiectul “Termopanele lui Năstase”. După ce a fost lansat pe piaţă, venind dinspre zona preşedinţiei, presa şi DNA s-au mutat în faţa casei fostului premier. Percheziţionarea casei acestuia a devenit subiect naţional. Imediat după retragerea lui Năstase de la preşedinţia Camerei Deputaţilor, subiectul s-a stins. Despre termopane nu am mai aflat nimic. De altfel, subiectul în sine nu a contat niciodată pentru anchetatori. Importantă era imaginea ţintei.

UN ALT SCENARIU

Care-i adevărul în cazul “păsăricii” care i-a şoptit lui Mircea Geoană informaţia? Probabil că varianta corectă nu o vom şti niciodată. Totuşi, dacă-i scenariu, bal să fie. Iată o variantă posibilă:

Sorin Roşca Stănescu schimbă în ultima vreme macazul. După un război de câţiva ani cu preşedintele Băsescu, sunt semne care arată că se prefigurează o împăcare între cei doi. Sfătuit de Cotroceni, Roşca Stănescu lansează în mai multe medii influente aluzia la posibila demisie a lui Băsescu. Informaţia ajunge la Geoană. Acesta o verifică repede tot pe dealul Cotroceniului. Nu primeşte o confirmare, dar nici o negare clară a informaţiei. Prins cu uşa la partid în tema anticipatelor, Geoană lansează informaţia pe piaţă. Precizând că sursa sa e celebra “păsărică”. Media preia subiectul. Analiştii Cotroceniului analizează acum reacţiile stârnite. Servicile secrete, care au sugerat acest scenariu, vor da verdictul. Băsescu va asculta scenariul final şi va lua o decizie: Nu, nu va demisiona. Exact ca în cazul suspendării! Miza? Testarea opiniei publice, mutarea atenţiei de la subiecte sensibile gen CSAT, procente de imagine pentru Băsescu, influenţarea tensiunilor interne din PSD, ameninţare discretă către grupul de susţinători din jurul premierului. Şi încă nu a apărut varianta Elenei Udrea…

“FIRUL ROŞU” ŞI “ÎNCHISORILE CIA”

Un caz asemănător a fost şi scandalul Firul Roşu. În 2000, ziarele Cotidianul şi Ziua publică o informaţie bombă, legată de existenţa unei legături telefonice directe între Ion Iliescu şi Kremlin. Informaţia e preluată din ziarul rusesc “Zavtra”. Un ziar obscur, susţinător al comuniştilor ruşi. Scandalul provoacă anchete parlamentare şi, mai ales, leziuni de imagine în tabăra lui Iliescu. Existenţa firului roşu nu a fost dovedită niciodată.

Un alt caz de o asemnea factură: “Scandalul închisorilor CIA din România”. În 2004, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, declară într-o conferinţă de presă că americanii au torturat 23 de prizonieri pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. Biroul de presă al ambasadei Egiptului realizează o revistă a presei, pe care o trimite la Cairo prin fax. În Revista Presei sunt citate şi declaraţiile lui Vadim. Faxul e interceptat de serviciile secrete elveţiene, iar informaţiile se scurg către cotidianul “Blick”. De aici le află întreaga planetă, fără a se mai preciza sursa iniţială: conferinţa lui Vadim. Informaţia este deja crezută de toată lumea.

www.antena3.ro