Cea mai populara bautura a planetei, cu peste 400 de miliarde de cesti consummate in fiecare an, isi datoreaza celebritatea efervescentei unor… capre care, cu 12 secole in urma, au devorat boabele unui arbust oarecare . Astazi, acest obicei deconsum a devenit familiar pentru miliarde de oameni, majoritatea celebrandu-si ritualic aceasta delicioasa stare de permanenta dependent.
Calatorie in jurul unei boabe de CAFEA
Istorie cu parfum de cafea 
Chiar daca Homer si unele vechi legende arabe fac referire explicita la o misterioasa bautura neagra si amara cu certe calitati de stimulare a starii de veghe, este aproape unanim acceptata teza descoperirii cafelei, pe baze de observare empirica, de catre un pastor etiopian, cam pe la 8 50 d.Hr.

Mai concret, un anume Kaldi (sau, dupa alta grafie, Khalid) a remarcat ca, in mod aparent straniu, caprele sale devin din cale-afara de jucause dupa ce mananca boabele rosiatice ale unui arbust oarecare ce crestea pe platourile inalte, specifice estului Africii. Caprarul a gustat el insusi boabele, constatand aceleasi efecte.
Binedispus excesiv, a comunicat si altora descoperirea sa, fapt pentru care arbustul de cafea a inceput sa fie cultivat intensiv in toate zonele locuite de arabi, care au rafinat progresiv procesul de consum, dupa ce au prajit si au fiert pudra astfel obtinuta. Rezultatul a fost potiunea magica numita qahwa, folosita mai intai de calugari si de alti clerici, care, cu ajutorul ei, puteau ramane treji in timpul indelungilor rugaciuni islamice din perioada Ramadanului.
Singura abatere de la versiunea oficiala a genezei cafelei o reprezinta povestea arabului yemenit Omar, care, izgonit in desert de tribul sau, a supravietuit mancand fructele fierte ale unui arbust necunoscut. Cum, in apropiere, se gasea orasul Meca, considerat sfant de catre mahomedani, faptul a fost considerat o minune, un semn divin.
Totusi, initial, unii lideri religiosi au acuzat cafeaua ca fiind un elixir necurat, ce confera puteri diavolesti, numai ca, sub presiunea consumului curent si in curs de extindere in randul castelor dominante, si-au modificat radical conceptia, binecuvantand „darul dumnezeiesc“. Similar, cateva secole mai tarziu, unii credinciosi italieni fanatici i-au cerut papei Clement al VII-lea sa interzica, prin edict, consumul cafelei, numai ca suveranul pontif a vrut mai intai sa deguste personal licoarea „demonica“, dupa care a conchis apoftegmatic: „Aceasta bautura este atat de delicioasa, incat ar fi un pacat sa-i lasam doar pe necredinciosi sa se bucure de ea!“
In anul 1511, s-a consumat ultima tentativa de opozitie administrativa oficiala, atunci cand Khair Beg, coruptul guvernator al Meccai, a incercat sa impuna o lege prin care consumul de cafea era interzis si aspru pedepsit, intrucat despotul oriental se temea ca, sub influenta euforica a cafelei, supusii sai s-ar fi putut rascula impotriva sa. Reclamat la sultan, acesta din urma a fost mai mult decat indignat, poruncind nici mai mult nici mai putin decat descapatanarea inamicului cafelei.
Pe filiera araba, bautura a devenit populara si la curtea otomana, prima cafenea – Kiva Han – deschizandu-se la Constantinopol in 1475. Curand, legea turceasca permitea unei femei sa divorteze de sotul ei daca acesta nu reusea sa-i furnizeze doza zilnica de cafea.
O lume de cafegii
Pe la 1600, navigatorii venetieni importa obiceiul, iar in 1654 Italia este deja impanzita cu cafenele. Aproape concomitent, in 1607, licoarea ajunge in Lumea Noua, capitanul John Smith (foto fundal), fondatorul Virginiei si al orasului Jamestown, devenind un pionier si in acest domeniu, ba chiar precedand metropola: la Londra, primele cafenele vor fi deschise abia in 1652.
Aici, la 1688, Edward Lloyd inaugureaza un astfel de local, frecventat indeosebi de comercianti si marinari. Pe fiecare ceasca de cafea erau inscriptionate initialele TIPS (To Insure Prompt Service), ceea ce a dus la niste inventii istorice: bacsisurile date chelnerilor – (tips), dar si notiunea de asigurare in sens modern – insurance. Nu e greu de ghicit, cafeneaua s-a transformat rapid in Lloyd’s, prima companie de asigurari din lume.
Sfarsitul secolului al XVII-lea aduce cu sine noi cafenele, la Paris (1672 – unul dintre primele cadouri pe care le primeste Ludovic al XIV-lea este un arbust de cafea), la Viena (1683 – dupa asediu, turcii, infranti, lasa in urma lor saci intregi cu boabe de cafea) sau la Amsterdam (foto fundal – din 1690, prin portul de aici incep sa se tranziteze cantitati impresionante de saci cu boabe aromate). Mai conservatori, nemtii intarzie cu prima lor cafenea berlineza pana in 1721.
Secolul al XVIII-lea inseamna, in paralel cu dezvoltarea consumului, cresterea direct proportionala a productiei de cafea. In 1723, ofiterul Gabriel de Clieu aduce in Martinica, una dintre coloniile franceze din Caraibe, primele plante de cafea, pe care le cultiva aici din inalta porunca regala. (Dupa jumatate de secol, plantatiile vor numara aproape doua milioane de arbusti.)
Patru ani mai tarziu, printr-un viclesug amoros facilitat de o amanta sus-pusa, un ofiter portughez „importa“ cafeaua in Brazilia, care se va dovedi un teren extrem de fertil, la propriu, pentru aceasta planta din ce in ce mai la moda atat in Europa, cat si in America. Deja, la 1763, numarul cafenelelor de dincoace si de dincolo de Ocean este estimat la circa 7.000, dintre care 2.000 numai in Italia (intre acestea, faimoasele Café Greco de la Roma si Café Florian de la Venetia).
Intre timp, nici celelalte puteri coloniale, sesizand amploarea fenomenului social care devenise cafeaua, nu stau cu mainile in san: olandezii incep cultivarea ei in Java si Batavia, iar englezii in Africa si in India. In timp, vor aparea un numar impresionant de soiuri, fiecare cu particularitatile sale, legate de aroma, buchet, aciditate si, evident, gust. In paralel, prelucrarea boabelor se diversifica, intr-un continuu efort de sofisticare a produsului final.
Astfel, ca prima etapa, boabele pot fi prelucrate la rece sau la cald, in mediu uscat sau umed, ba chiar sub jet de aburi. Ulterior, ele sunt prajite, iar pudra maronie astfel obtinuta poate fi fiarta in zeci de feluri. De asemenea, pudrele de la mai multe soiuri se pot combina in proportii felurite, marcile fiind apoi rebranduite dupa gustul, tot mai evoluat, al consumatorului final.
In plus, cafeaua nu mai este bauta simpla, „neagra“, ci cu felurite adaosuri, de la zahar la lapte si la toate derivatele sale, in special frisca. Prototipul primului espressor apare si el, pe la 1822, dar nu in Italia, ci in Franta. Ulterior, italienii vor duce, insa, la perfectiune noul procedeu de preparare a cafelei, ei construind, la inceputul secolului XX, primele fabrici care produc in serie asemenea masinarii, mai intai unele cu functionare manuala, apoi noi si noi generatii, automate.
Statele unite ale cafelei
Un nou avant al consumului se inregistreaza in Statele Unite, imediat dupa 1920, in urma declararii prohibitiei alcoolului. Curand, America ajunge sa importe 70% din productia globala, iar, in al doilea Razboi Mondial, soldatii sai sunt primii care au inclusa cafeaua in ratia de zi cu zi. Licoarea nu mai era de mult un lux, ci o necesitate cotidiana, pe care nu o mai putea ignora nimeni…
In vremurile noastre, in SUA, unde reteaua de localuri Starbucks a devenit un fenomen socio-cultural national, cafeaua reprezinta deja o afacere de mai multe miliarde de dolari pe an, iar la nivel mondial cifra, se pare, se tripleaza. Numai Brazilia produce anual in jur de 1.500.000 tone, exportand mai bine de 90% din recolta. Alti producatori reprezentativi – conform www.coffeeresearch.org – sunt Columbia (600.000 tone/an), Indonezia (480.000 tone/an), Mexic (370.000 tone/an), Uganda (240.000 tone/an) dar si „tara-mama“, Etiopia (200.000 tone/an).
In functie de conditiile climatice, totalul mondial anual duce cam spre 5.400.000 de tone, insa mai importanta decat cantitatea raman calitatea si unele particularitati legate de gust, miros, aroma ori aciditate. De aceea, tari cu productii ceva mai mici, cum ar fi Costa Rica, Nicaragua, Republica Dominicana, Kenya sau chiar Malawi ofera boabe care au mai mult succes decat cele din Brazilia, de pilda.
In aceste conditii, se poate vorbi despre existenta a doua piete: una de larg consum, dominata de produsele in serie, standardizate, ale multinationalelor, si o alta, paralela, extrem de nisata, rezervata cunoscatorilor si alimentata de firme mai mici, insa specializate in produse de calitate ridicata (asa-numitele selectii de cafea, al caror pret poate fi si de 10-20 de ori mai mare decat al pungii clasice cu cafea macinata pe care o gasesti in orice supermarket).
Costul final este dependent de fluctuatiile bursei, unde pretul unciei de cafea aproape ca s-a dublat din 2003 pana azi, ajungand la o medie de aproape 0,9 USD. In ciuda cresterii preturilor, exportul nu a stagnat, in luna iunie 2005 – conform datelor anuntate de International Coffee Organization (www.ico.org) – fiind tranzactionate circa 450.000 de tone (mai exact, 7.655.868 de saci, un sac cantarind 60 de kilograme).
Dintre acestea, cam 75 de procente sunt reprezentate de cafeaua de tip Arabica (un continut mai mic de cafeina si un plus de aroma; planta creste la altitudini mari, in special in Brazilia, Africa de Est si Caraibe, si are nevoie de sase pana la noua luni ca sa se maturizeze), iar restul de 25% de cea de tip Robusta (cultivata la altitudini mai mici, mai apropiate de nivelul marii, in Africa de Vest si Asia de Sud-Est, avand continut dublu de cafeina si fiind considerata de calitate inferioara).
Cultivarea arborelui de cafea
Cele mai favorabile conditii pentru cultivarea cafelei exista in solurile de origine vulcanica si bogate in azot. Conditiile optime de climat sunt cele care exista la tropice, unde temperatura ramane intre 15 – 25°C.Vantul, gheata, gerul, chiar si caldura excesiva distrug planta. Ploile abundente, alternand cu perioade de vreme secetoasa, contribuie la dezvoltarea arborelui de cafea in cele mai bune conditii.
Semintele se pun sa germineze in rasadnite corespunzatoare, dupa 6 – 8 saptamani incep sa rasara din pamant tulpini, care curand incep sa produca frunze. Dupa un an, atunci cand plantele au inaltimea de 30 – 50 centimetri, ele se transplanteaza pe plantatii permanente. Dupa ce infloresc prima data (al doilea an pentru specia Robusta si al treilea an pentru specia Arabica), plantele incep sa dea roade, primele recolte obtinandu-se dupa al patrulea sau chiar al cincilea an de la plantare . Anual se obtine o productie de aproximativ 700 – 800 g de cafea pentru fiecare arbore, timp de 15 pana la 20 de ani.

Tipuri de cafea
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.
Cafeaua Arabica
Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie – albastruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.
Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu – galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.
Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.
Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.
Degustarea cafelei
|
În cele din urmă, degustarea are ca scop compararea şi contrastarea diverselor cafele. Când degustaţi doar un tip de cafea, este foarte greu deoarece nu aveţi cu ce să o comparaţi. Dar dacă încercaţi două sau trei cafele, puteţi să le comparaţi nu numai din punct de vedere al preferinţei dumneavoastră, dar şi în termeni de aromă, aciditate, consistenţă şi savoare. Avem un sfat: când degustaţi mai multe cafele, degustaţă-le mai întâi pe cele mai uşoare, trecând treptat la tipuri de cafea mai puternice. |
Aromă
Aroma este primul indiciu care vă poate indica ce cafea degustaţi. De fapt, o mare parte a gustului se datorează de fapt simţului olfactiv – de aceea cafeaua poate mirosi atât de sublim şi avea un gust atât de plin.
Aciditate
În termeni de degustare a cafelei, acesta nu înseamnă acru sau amar. Aciditate înseamnă capacitatea cafelei de a fi înviorătoare, tonică, şi de a avea proprietatea de a vă spăla palatul gurii şi intensitatea ei poate varia de la redusă până la ridicată. Pentru a înţelege exact la ce ne referim, gândiţi-vă la totalitatea gamei de la apă plată până la apă minerală. O cafea latino-americană, de exemplu Colombia Nariño Supremo, este foarte revigorantă, de aceea spunem că are o aciditagte ridicată. pe de altă parte, o cafea ca Sulawesi este catifelată şi discretă – are o aciditate redusă.
Consistenţă
Aceasta reprezintă greutatea sau grosimea cafelei pe limbă şi poate varia de la consistenţă uşoară până la o cafea consistentă. Pentru a vă face o idee, noi adesea folosim termenul “siropoasă” pentru a descrie o cafea consistentă, aşa cum este Sumatra.
Savoare
Aceasta este îmbinarea tuturor caracteristicilor aromei, acidităţii şi consistenţei, creând o imagine de ansamblu. Savoarea cafelei vă aminteşte de ceva anume? De exemplu, de cele mai multe ori când bem cafea Kenya ne reaminteşte de gustul grapefrutului. Este doar aromă subtilă de citrice care o însoţeşte, şi când spunem asta, nu spunem că Kenya ar avea aromă de grapefrut – gustul este tot cel de cafea. Există multe moduri diferite de a descrie savoarea cafelei, la fel ca pentru descrierea zăpezii.
PIATA CAFELEI

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare.
In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.
In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.
Cafeaua in Europa
Comerciantii venetieni au adus cafeaua in Europa in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683, iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720. Odata ajunsa in Europa, aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvantat cafeaua declarand-o bautura crestineasca.
CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA

Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea.
TENDINTE
Studiul a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varsta luata in calcul.
83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).
Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si 12.8% consuma cafea instant.
Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri (sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare.
Daca, cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.
Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani).
Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.
In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%).
Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).
Cafeaua – fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino – este preferata fie medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.
18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.
Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte grupe de persoane.
Care este misterul acestei bauturi?
Analiza biochimica ne ofera un raspuns partial.Fructul verde contine: protide 5-14%, lipide 12-14%, glucide 6-7%, minerale (sodiu, potasiu, magneziu, fosfor, calciu, fier ) 4-5%, vitamine, acizi organici, alcaloizi (cafeina 1-2%). In cafeaua prajita apar substante aromatice si elemente toxice complexe. Bautura preparata nu mai contine decat oligoelementele, vitamina PP, cafeina si substantele toxice. Efectele bune sau rele ale cafelei asupra organismului se datoreaza in special cafeinei:
* La nivelul scoartei cerebrale realizeaza optimizarea functiilor psihice si senzoriale iar la nivelul bulbului stimuleaza centrii respiratori (creste amplitudinea si calitatea respiratiei). Un studiu efectuat in SUA pe 48.000 indivizi sustine rolul cafeinei in prevenirea bolii Parkinson.
* Stimuleaza functia contractila a miocardului, creste ritmul si debitul cardiac . Determina vasoconstrictie periferica si cresterea presiunii arteriale.
* Stimuleaza secretia gastrica si peristaltismul intestinal. Previne formarea de calculi biliari, prin stimularea contractilitatii biliare si scaderea cristalelor de colesterol din bila (Leitzmann )
* Previne litiaza renala prin cresterea diurezei
* studii recente sugereaza un efect de prevenire al diabetului zaharat de tip 2 , dar la cantitati mari de cafea (peste 7 cesti pe zi)
Majoritatea acestor efecte benefice se instaleaza la un consum moderat de cafea (30-200 mg/zi) , de catre un organism in plina stare de sanatate. In caz de epuizare fizica, psihica, stare de boala sau consum exagerat, cafeaua devine un factor nociv :
* Deregleaza metabolismul lipidic ( creste LDL-colesterolul )- risc pentru cardiopatia ischemica si ateroscleroza (cu formele severe:infarct miocardic si accident vascular cerebral). Cafeina are efect aritmogen si hipertensiv.
* Are efect hepatotoxic (cresterea transaminazelor in cazul consumului exagerat) poate declansa colici biliare si renale.
* Este un factor ulcerogen important (prin stimularea prelungita a secretiei gastrice si favorizarea infectiei cu Helicobacter pylori )
* Decompenseaza afectiuni psihice (anxietatea , depresia , psihozele)
Considerata antidotul oboselii si un aliat in combaterea stresului, cafeaua este un prieten care “triseaza cand nu-l cunosti cu adevarat”(C.Stavros )
Efectul cumulat in timp asupra psihicului este devastator: creaza dependenta psihica,fizica si toleranta (cresterea treptata a dozei). Consumul abuziv (de peste 500 mg cafeina/zi adica peste 4 cani) determina intoxicatie (cafeinism):neliniste, insomnie, agitatie psihomotorie , semne cardiovasculare.
Noua motive pentru care prea multa cafea dauneaza sanatatii
Prea multa cafea dauneaza inimii, stomacului si ne deshidrateaza
Daca despre unele alimente sau bauturi se vorbeste mai tot timpul de rau, despre cafea nu se poate spune acelasi lucru. Toata lumea o lauda pentru efectele ei benefice asupra organismului. Nu uitati insa ca ce este prea mult strica! Daca beti mai mult de 2 cesti pe zi, cafeaua se poate transforma in “otrava”, afectand dintii, inima, stomacul si provocand o deshidratare puternica a organismului.
1. Provoaca dependenta. Cafeina este cel mai folosit drog din lume, cu efecte benigne.
Organismul nostru se obisnuieste foarte repede cu ea, iara daca va hotarati brusc sa renuntati la cele cateva cesti pe zi, va veti alege cu dureri de cap, stari de nervozitate si lipsa de concentrare. Nu va faceti griji insa, aceste simptome vor disparea in cateva zile.
2. Desi s-a dus vestea ca o ceasca doua de cafea ne fereste de cancer, se vorbeste prea putin despre continutul de substante cancerigene al cafelei. Cafeaua contine nu mai putin de 19 substante cancerigene. S-a demonstrat deja: cei care beau cafea pe stomacul gol risca sa se imbolnaveasca de cancer de pancreas, vezica urinara, prostata, san si colon.
3. Ingreuneaza munca inimii. Cafeina creste nivelul hormonilor stresului: adrenalina si cortizonul. Acestia sunt numai doi ei, care fac ca inima sa bata cu putere si sa creasca tensiunea arteriala. Cei care beau cateva cani de cafea pe zi risca sa se aleaga cu boli cardiovasculare.
4. Cafeina este interzisa femeilor gravide pentru ca ficatul bebelusului nu poate metaboliza cafeina, iar aceasta substanta ramane in organism si il tine treaz perioada mari de timp. Un nou studiu al unor cercetatori americani revela faptul ca gravidele care consuma peste 200 mg de cafeina pe zi prezinta risc dublu de pierdere a sarcinii sau de a naste prematur, fata de cele care nu beau cafea deloc.
5. Multe din chimicalele prezente in cafea pot irita stomacul sensibil. In cel mai fericit caz ne poate creste aciditatea, in cel mai rau, ne alegem cu boli digestive grave.
6. Cafeaua ne deshidrateaza, iar prin urinarea frecventa pierdem o multime de vitamine si minerale. Daca beti mai mult de doua cesti, pentru fiecare in plus se recomanda suplimentar patru cesti de apa.
7. Prea multa cafea ne secatuieste de calciu. Nu numai ca-l face sa dispara din oase, dar nici nu-i permite sa se depuna. Din aceasta cauza, femeile aflate la menopauza, bautoare de cafea, risca sa sufere de osteoporoza.
8. Cei care beau multa cafea nu se confrunta numai cu lipsa de calciu, ci si cu cea de fier. Pentru persoanele care sufera de anemie, se recomanda sa-si bea cafeaua cu o ora inainte de masa. Daca o beau dupa, aceasta impiedica absorbtia fierului.
9. Cafeaua ingalbeneste dintii si produce carii. De aceea, stomatologii recomanda sa ne spalam pe dinti dupa fiecare ceasca bauta si sa evitam pe cat posibil bauturile care contin cafeina.
Coffee medley. Top 5 Muzica
1. Johan Sebastian Bach- Die Kaffee Kantae(1732, contine aria Ce dulce-i gustul cafelei! Mai dulce decat o mie de saruturi…)
2. Red Hot Chili Peppers- Coffee shop, 1996
3. The cranberries-Wake up and smell de coffee, 2001
4. Henry Rollins- Black coffee blues, 1997
5. Carly Simon- Clouds in my Coffee, 1995
Coffee Books. Top 5 Carte
1. Gregory Dicum, Nina Luttinger- The coffee book. Anatomy of an Industry
2. Mark Pendergrast- Uncommon Grounds: History of coffe and how it transformed our world
3. Stewart Lee Allen- The Devil`s Cup: A history of the world according to coffee
4. Kevin knox- Coffe Basics
5. Timothy James Castle- Perfect Cup: A Coffee Lover`s Guide



